Faqilozophy

Nu-i spui omului lucruri atunci cind nu vrei sa-i aduci un mesaj si sa-i dai ceva de inteles si subinteles.Cum poti sa vorbesti ca cu peretii , cind persoana cutare de facto este in prezenta ta, si sa expui ce denota din nu stiu ce, pentru ca mai apoi sa te indreptatesti sa zici ca nu ai vrut sa acuzi, sa constati, sa apreciezi in nici un fel persoana cu care intretii un pseudodialog?Adica, atunci cind nu socoti nimic despre interlocutor, pur si simplu nu vorbesti despre nu stiu ce situatii si constatari periferice, ci vorbesti direct la tema, iar daca ai ce-i spune, atunci ii spui in fata,la direct, ca sa inteleaga, si sa nu isi iasa din minti banuind ce zace in capul tau, la care din timpenii te-ai gindit si cum sa procedeze sau sa discute pentru ca in capul tau sa nu apara o timpenie inca mai mare.
Da, majoritatea ne gindim la cele mai negative scenarii posibile (cel putin eu asa fac) , dar in mare parte, doar pentru o fractiune de secunda, si in mod normal acea fractiune o tinem ascunsa in adincurile mintii, o incuiem cu lacata groasa de aur vrajit si stim sa o tinem in friu, sa nu o expunem in negativul si mai mare al lumii ce ne inconjoara.Nu putem doar sa stam cu negativul si frica eventualelor intimplari triste, pentru ca ele depind numai de factorii Universului, in mare parte si de tine si de actiunea ta intr-un anumit timp, in mica parte.

Mergem inainte cu capul sus.Si ce daca acum e rau si trist.Mine va fi altceva pentru ca va fi miine, iar timpul nu-l poti opri in nici un caz si trebuie sa ne bucuram, pentru ca timpul arunca in trecut tot ce e legat de "posibil", "va fi" ,"voi face" si ne lasa doar cu "a fost", "am facut" si "a existat".

Fiul libertatii (partea 4)

Partea 1

Partea 2

Partea 3

Negru, insfaca documentul si il ascunse intr-un buzunar interior al sacoului.Nu zabovi mult,imediat iesise din acea camera si se intoarse inapoi pe coridoare, la lift.Liftul sosi de jos cu un mic clinchet, parca american.In cabina liftului, erau doar doua butoane,cu sagetile in sus si in jos, iar mai jos de ele in o mica sectionare, de genul fantei pentru cartd de la usa.Ion introduse cardul in fanta dupa care apasa, sigur, butonul cu sageata in jos.In mod normal liftul s-ar fi dus la etajele inferioare, oprinduse la fiecare etaj, dar acum acesta se ducea direct in jos, fara oprire.Tinarul privit micul ecran al liftului ce arata cu cifre etajul la care se afla. "3...2...1...0...-1". Liftul se opri.Usile se deschisera.In fata sa i se infatisa un spatiu imens, in mare parte in semiintuneric.Negru auzise de acest loc subteran dar inca nu avuse ocazia sa-l vada.Isi daduse seama ca acesta e acel tunel de desubtul centrului orasului ce serveste ca parcare si ca comunicare intre cladirile principale ale statului dar si un loc de evacuare din afara Chisinaului, de care insa nu stia prea multe.Porni incet prin acel spatiu.Piloni rigizi de o parte si de alta a interiorului.De dupa ei se ascund automobile de lux, negre.Liniste..numai pasii si respiratia lui se aude.Tunelul continua spre stinga, dupa cum era si de asteptat, spre Parlament si Presedentie.Apropiindu-se de coltul peretului, Ion atent privi pe furis.Ceva mai multa lumina, mai multe usi pe partea stinga si dreapta a tunelului, iar la iesirile mari pentru automobile erau instalate doua cabine pentru securitate.Dreapt in capatul tunelului mai era o singura usa, de metal si din cite se vedea remasa nedeschisa de mult timp.Tinarul mai observa in doua colturi si camera de supraveghere ce se miscau intr-o parte si in alta amenintator.

Trebuia sa nu se dea de gol, sa-si intre complet in rol si totodata sa scape de ochiul camerelor de supraveghere.Perspectiva acestei idei nu-l incinta deloc pe Ion Negru.

Faq out...

Am desoperit Biblioteca Nationala...

Am descoperit Biblioteca Nationala.Pe cit de vasta in carti pe atit de idioata in sistem.Mi-au facut un permis de doi bani pe care am dat 15 lei.Ma ridicat la al doilea etaj, cica sa vad nesfirsitile rafturi de carti, care defapt nici nu exista..sunt dupa un perete de sticla, neclar.Si eu care credeam ca acus, ma apuc sa imblu printre rafturi sa caut vreo carte veche si prafuita prin fundurile bibliotecii, ce ascunde ceva misterios in ea.Din pacate nu e asa.Trebuie sa stii cam exact ce vrei, sa le dai lista exacta, pe care defapt trebuie sa o iai de pe saitul lor oficial (s-au ridicat oamenii) cu nu stiu ce cod, cifre , prostii..si apoi sa vada daca este disponibila pentru a fi data la domiciliu.Si pentru eu trebuie inca sa platesc binisor, asta daca mi se permite sa iau vrio carte la domiciliu pentru ca exact pe aia care o vreau cel mai mult nu vor sa mi-o dea, nesmiţiţii.Cica, e un singur exemplar, si eu am mutra de hoţ ce vinde cărţi pe piata neagra.
Defapt, eu cautasem cărţi legate de arta si efectiv am fost trimis in blocul de alăturea, care e dedicat anume acestui subiect.Si am luat e carti de acolo, si inainte de asta a trebuit sa alerg inapoi la blocul principal pentru a plati acele carti, si sa ma intorc inapoi, sa arat "cecul" sa le las buletinul, si apoi sa iau carţile, care defapt nu mi-au folosit la nimic, ca le-am luat pe o zi iar printerul nu avea cernealadanuimportasta.
Ideea e ca, nu toata lumea vrea sa vinda carti din Biblioteca Nationala pe piata neagra si ar trebui sa faca un sistem mai "user friendly" cum s-ar zice.Ai intrat frumuesl in biblioteca.Ai lasat orice geanta la intrare intr-un loc sigur pazit, dupa care te duci frumusel si te cufunzi printre rafturile bibliotecii cautind ce-ti trebuie singur, asta in caz ce vrei sa faci asta, si nu vei avea nevoie de ajutor unei bibliotecare sexy, da asta-i alta poveste.....si dupa ce tiai ales cartea, ai venit inapoi la o alta bibliotecare sexy si i-ai platit pentru sa zicem..2 saptamini cel putin, cu posibilitatea de lungi termenul (of ce pervers suna) , si deci efectiv iai cartea ori in baza permisului, ceea ce ar presupune ca est in baza de date, si nu fugi nicaieri sau in baza buletinului de identitate ce ce ar presupune ca ramii fara identitate, ceea ce e normal ca la noi in tara lumea nu o prea are.

Totusi, fondul de carti e tare,cel putin asa am vazut pe saitul lor oficial, in catalog, asta daca catalogul e real, da oricum e tare si virtual....

Faq out library....

Boul

O lume deformată,

Pe cît de frumoasă, tot atît de poluată

De otrava ta şi a mea,

De otrava noastră.

Credem în tot ce e mai bine,

Credem că realul va ţine

Şi visul realitaţii se va tot adînci

Iar noi fără de veste vom pieri

Şi energia va rîde din nou

Pentru că s-a eliberat de povara unui bou.

Faq out...

Autotaxare..?!

V-ati timpit la cap? Nu,serios, ce-i cu chestia asta?Eu trebuie sa intru in troleibus, in care numai pun piciorul si acesta deja demareaza ca la F1, sa ma tirii pe jos riscind sa fiu aruncat in vriun geam sau vrio baba (fereste doamne) , pentru ca drumurile Chisinaului rockuiesck as usual si eventuaaal..sa ajung in cabina soferului, sa-i intind 2 lei, el sa se sperie de mine si din reflex sa apese pedala de accelerare si sa calce inca o baba (fereste doamne).Baba ca baba, da soferul trebuie sa-mi dea mie biletul de troleu, dupa care eu trebuie sa ma intorc inapoi, sa ma frec de toate fundurile posibile si sa bag bucata aia de hirtie numita "bilet" intr-un apartaj ultraperformant, pe care l-a uitat şi mîca cu se numeste, si sa apas o chestie care va face ulterior borti in mult stimatul bilet dăduiaşfoc.

Si desigur trebuie pe urma sa-mi caut un "fotoliu extraperformant cu masajor incorporat" in habitaclul troleibusului, care desigur este inexistent de cele mai dese ori...

Bine, unui asemenea procedeu eu mai supravietuiesc, dar astia mai batrini?Toata treaba asta e o timpenie. Nu stiu de unde ei a luat acest exemplu dar e unul foarte ilogic.Exista un sistem care cit de cit functioneaza, adica Taxatorul care te ochi de vultur de fiecare data cind urci din mers scarile trleului...dar cel putin a functionat pinca acum..si lumea nu s-a plins.Ei vor peste noapte sa schimbe acest mod de existenta..aceasta relatie calator-bilet-taxator?!Fereasca Universu.

Maaai...luati exemple normale, care functioneaza...au vazut ei ca cica la Americi nu-i taxator si iti iai singur biletul si s-o gindit ei "Hai si noi".Lasati Americile in pace fratilor!Aici e Moldova, daca vreti sa schimbati un sistem care nu exista, ginditiva la conditiile mentalo-meditative existente, da nu imblati voi cu "auto-bortelirea biletelor"...

Faq out...

Si cit de mult as vrea sa fie totul diferit..

Şi cît de mult a aş vrea să fie totul diferit,

Zeiţa gîndurilor să nu fi iubit.

Şi subconştientul gîndurilor să dispară,

Constiinţa să fie ambilor clară.

Să nu par un nebun cu visuri

Ce-şi plînge ale sale lipsuri.

Cu speranţa, unica ramasa devotată,
Cer universului o alta soartă.

Gînduri tîmpite, scene obscene,

Stînd mereu între dileme.

Să vorbeşti sau să te mişti?

Sau să taci să nu te mişti?

Fericirea depărtării inşeala,

Am mai auzit aşa istorie banală.

El e în depărtări necunoscute,

Pentru comori deja avute.

Ea - în gind, şi doar aşa ramîne

Căci o uită pîna mîine.

Iar mîine se intoarce la acea conştiinţă,

Fără a lui voinţă,

Dar ea nu se va mai supune,

Inconştienţa va avea ce spune..

Şi cît de mult aş vrea să fie totul diferit...

Fiul Libertatii (partea 3)

Partea I

Partea II

Cu o noua identitate si un nou look capatat, "Ion Negru" iesi din Mercedes si fara ezitare se indrepta spre usa din spate a guvernului.Intra inauntru, unde se intindea un mic coridor, la capatul caruia era un agent de securitate care se vedea, era si el de pe somn.La apropierea lui Ion, paznicul se ridica brusc, asteptind-ul cu o privire banuitoare.Fara nici o emotie, tinarul in costum negru ii intinse acea bucata de plastic capatata in automobil.Paznicul citi ceva, facuse ochii mari a "claritate",dupa care il privi pentru citeva momente pe Ion, care nu dadea nici un semn de nesiguranta.
-Tu, esti nou pe aici? intreba paznicul.

-Ti se pare tie, ii raspunse Ion.

Agentul de securitate mai privi odata bucata de plastic, pe care era aparent fotografia celui pe care il avea in fata sa, dupa care i-o returna.

-Bine, treci, spuse , parca silit,paznicul.

Ion Negru inainta mai departe, si din acel coridor a iesit pe un altul, mai larg, in peretii carora erau usi de lemn, la fiecare cu cite o eticheta.O lua la stinga, ignora liftul si urca pe niste scari ce duceau la etajele superioare.A urcat vrio 4 etaje din fuga, dupa care intra din nou pe un coridor si o lua in dreapta.Inca nu intilni pe nimeni, ceea ce era bine, nu avea nevoie de "ochi in plus".

La capatul lui se vedea o usa metalica , inchisa, ce arata foarte impenetrabila.Apropiinduse de acea usa, Ion scoase acelasi card de plastic si il introduse in fanta de linga usa.Dupa un mic bip, gramada de metal se deschise cu un clinchet.Trecuse de usa, si obserca ca intrase intr-o atmosfera total diferita.Peretii erau ornamentati intr-un stil floral, de culoare visinie, pe jos un covor persan rosu, iar pe el vrio doua fotolii de epoca sprijinite la perete.

Pe pe peretii din stinga si dreapta erau amplasate doua usi de lemn, ornamentate floral si ele, iar drept in inainte. la vrio citiva metri,Ion vedea inca o usa, de data aceasta dubla, de lemn pe care era cioplit un vulura mare, in cioc cu o cruce, in gheara stinga un ram de maslin, iar in cea dreapta un sceptru.La o simpla apasare a minerelor, usile se dadura la o parte si Ion Negru intra incet in odaie.Acea incapere era cert destinata unei persoane de rang inalt sau mai multor persoane.Intr-un colt vrio doua birouri elegante, cu mese din lemn rosu, pe un perete o biblioteca destul de masiva, in mijlocul odaii o masa de biliard, iar linga un alt perete o sofa din piele si doua fotolii echivalente ca stil.Peretii erau infrumusetati cu portrete de oameni celebri.Pe peretele estoc era agatat portretul lui Lenin.Pe cel sudic, a lui Nelson Mandela, pe peretele de nord a lui Nixon, iar pe cel vestic Churchil.Ion se opri pentru un minut in mijlocul incaperii, linga masa de biliard si analiza toate elementele ce il inconjoara.Isi amintea ca avea nevoie de un seif.Si isi mai amintea ca cea mai banala metoda de a-l ascunde, ar fi un tablou.Tinarul se aproipie din instinct de portretul lui Lenin, pe care il dadu jos si isi satisfacu asteptarile.In spatele tabloului era o usita de fier, cu un sistem de inserare a cifrelor pnetru a o deschide.Ion nu ezita si trase pur si simplu de mica usa de fier si spre surprinderea lui, aceasta pur si simplu de deschise."Chiar in halul asta?".Inauntru descoperi doua nivele.Pe cel de sus erau citeva plicuri groase, probabil cu bani si alaturi un pistol negru, care nu-l interesa.Pe raftul de jos, era doar un singur rulou de hirtie infasurata.O ridica si o desfasura si o privi.Ofta greoi.Avea in miini un document ce trebuia sa fie intr-un cu totul alt loc.Pe acea hirtie, negru pe alb scria: "Declaratia de independenta a Republicii Moldova"....

Faq out...